Dacă şi gruparea PNL de la Sectorul 1, în frunte cu Tăriceanu şi Chiliman, a făcut conferinţă de presă specială ca să-şi declare loialitatea şi să pupe inelul cuplului regal Ponta-Antonescu – nici măcar reprezentat la vârf, ci prin intermediul locotenentului Corlăţean – sper că lucrurile sunt clare de acum: Albă ca Zăpada nu există, nici dizidenţi în USL, deocamdată. Iar maghiarii sunt mai previzibili decât succesiunea anotimpurilor. Sursa: EVZ

Singura ieşire a lui Băsescu din fundătura guvernamentală Ponta, fundătură constând într-o liotă de băieţi sfertodocţi şi ţuţeri necondiţionaţi din societatea civilă, roşi de resentimente sau interese personale, e o mişcare fără precedent. Adică, dacă tot joci la limita democraţiei, măcar s-o faci spectaculos, iar dacă pierzi, să se ducă totul la vale di granda, cu voie bună, ca în Zorba Grecul. S

fatul meu pentru preşedinte este să ni-l dea ca premier pe Mario Monti, care tocmai a anunţat că va demisiona din funcţia de prim ministru al Italiei. La schimb, le putem exporta echipa de zgomote a USL, cu tot cu consultanţi, să facă show în următoarea campanie contra lui Berlusconi, care a anunţat şi el zilele trecute că va reintra în joc; găsesc că se merită unii pe alţii.

Profesorul Monti corespunde la fix criteriilor anunţate de Băsescu, pe care nici un român de bună credinţă nu le poate respinge: un om care a mai condus guvern şi înainte, plus alte instituţii importante (a fost comisar UE), e proeuropean şi pro-atlanticist. E un tip serios, moderat, vorbeşte puţin face mult, fiind numit „prusacul italian”. A guvernat (bine) o ţară cel puţin la fel de neserioasă şi enervantă ca România. N-are şmenuri şi afaceri la Bucureşti şi pun pariu că în trei luni ar vorbi o română mai bună decât jumătate din actuala noastră clasă politică.

Dacă Marea Britanie a adus săptămâna trecută ca guvernator al Băncii Centrale un