Aproape pretutindeni în lume, oamenii trăiesc mai mult şi mor mai puţini copii. În schimb, lumea se confruntă cu bolile şi dizabilităţile vieţii moderne, relevă cel mai amplu studiu realizat până acum privind speranţa de viaţă şi principalele ameninţări la adresa sănătăţii, citat de Associated Press.

Ultimul studiu de acest gen a fost făcut public în 1990, iar atunci principala problemă de sănătate era mortalitatea copiilor sub 5 ani, cu peste 10 milioane de decese anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor împotriva unor boli ca poliomielita şi pojarul au redus numărul deceselor la această categorie la circa 7 milioane.

Mai mult, atunci, malnutriţia reprezenta principala ameninţare pentru sănătatea copiilor. Astăzi, peste tot cu excepţia Africii, copiii tind mai curând să fie îndopaţi decât subnutriţi.

Dar, odată cu scăderea mortalităţii infantile, creşte numărul de boli cronice şi dizabilităţi care afectează organismul uman mai târziu în cursul vieţii, au constatat cercetătorii. Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sănătate pe plan global, urmată de fumat şi consumul de alcool.

'Factorul care împovărează cel mai mult sănătatea globală nu îl constituie morţile premature, ci bolile cronice, leziunile, afecţiunile mintale şi toate bolile legate de oase şi articulaţii', a spus unul dintre conducătorii studiului, Christopher Murray, directorul Institutului de evaluare a sănătăţii de la Universitatea Washington.

În ţările dezvoltate, astfel de afecţiuni reprezintă în prezent peste jumătate din problemele de sănătate, situaţie la care contribuie şi îmbătrânirea populaţiei. În timp ce speranţa de viaţă este în ascensiune aproape în toată lumea, la fel creşte şi numărul anilor pe care oamenii îi vor trăi cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sănătate mintală ca depresia.

La stu