Liderii Uniunii Europene au convenit noaptea trecută la Bruxelles să facă primul pas pentru Uniunea Economică şi Monetară, cel care include supravegherea unică a băncilor pentru a se evita decontarea unor noi crize financiare pe cheltuiala statelor membre. Mecanismul Unic de Supraveghere asupra căruia s-au pus de acord miniştrii de finanţe şi aseară liderii politici urmează să fie aprobat astăzi fără dificultăţi în Consiliul European, dar să se aplice efectiv cel mai devreme la 1 martie 2014.

"Unul din obiective este ruperea dintre buget şi stat. Până acum băncile făceau pocinogul şi statul venea şi plătea", a explicat preşedintele Traian Băsescu la finalul Summitului.

Pasul cel mai important şi care va pune probleme serioase la anul în negocierile dintre statele membre este stabilirea modalităţii în care ar urma să fie salvate băncile cu probleme şi mai ales din ce bani.

Ce riscă şi ce câştigă România

În logica pregătirii pentru intrarea în zona Euro, România se va asocia acestui mecanism unic de supraveghere, lăsat opţional la nivel european. Pentru statele non-Euro, votul nu va avea însă acceaşi greutate ca al celor din zona Euro.

Concret, Banca Centrală Europeană va supraveghea aproape 200 din băncile care funcţionează în UE. Ţărilor membre le rămân 6000 de bănci mici, cele cu active sub 30 de miliarde de euro. În România, supravegherea băncilor mici va rămâne în atribuţiile BNR.

"Am convingerea că reprezentanţii României nu vor altera capabilitatea sistemului naţional de supraveghere, preluând însă şi standardele BCE", a spus preşedintele Traian Băsescu.

La masa deciziilor la nivel european, România va face parte dintr-un Consiliu de supraveghere separat de cel al guvernatorilor, restrâns la membrii zonei Euro. Concret, un stat non-Euro va putea propune modificarea unei decizii, dar fără a o putea bloca. În cazul î