Cercetarea medicala moderna este adesea orientata in directia acelor boli, care produc marile dezastre asupra oamenilor, indeosebi in tarile putin dezvoltate: malaria, rujeola, bolile diareice.
In ce priveste tarile cele mai dezvoltate, aici au fost deja aplicate masuri impotriva acestor flagele, iar principalele cercetari se indreapta spre suferintele celor de varsta a treia: bolile cardio-vasculare, cancerul si altele cateva.
Un alt fel de a privi problema
Aceasta orientare este motivata de faptul ca cel mai mare numar de decese in tarile dezvoltate se inregistreaza in categoria persoanelor inaintate in varsta.
Deci s-ar parea ca ele trebuie investigate si lor ar trebui sa li se gaseasca tratamentul impotriva bolilor de care sufera. In mod neasteptat, asemenea orientare este eronata - observa intr-un articol portalul Project Syndicate.
Aubrey de Grey, directorul stiintific al prestigioasei fundatii SENS, cu sediul in Cambridge, Marea Britanie, considera ca nu lupta impotriva unei boli sau a alteia ar trebui sa fie principalul obiect al cercetarii in domeniu, ci lupta impotriva imbatranirii insasi, al carei efect secundar este aparitia bolilor.
Daca o persoana in varsta este vindecata pe linie cardio-vasculara sau tratata de cancer, acea persoana va muri curand rapusa de o alta boala, pentru ca organismul imbatranit nu mai rezista in fata factorilor agresivi.
In tarile cele mai dezvoltate, batranetea este cauza a 90% din decese, iar acestea nu pot fi prevenite decat combatand imbatranirea.
Mai mult decat atat, varsta inaintata instaleaza in persoana respectiva o stare de disconfort general, o tristete si chiar un pesimism, a caror inlaturare nu se pot obtine cu niciun fel de tratament al sistemului cardio-vascular.
Pesimistii au intotdeauna obiectii
@N_P
