”Premiul 2012 al drepturilor omului” acordat de Republica franceză a fost atribuit unui grup de cinci organizaţii neguvernamentale, fiecare urmând să primească 15 mii de euro de la Comisia naţională consultativă a drepturilor omului. Printre cele cinci asociaţii premiate se numără şi cea slovacă intitulată "Centrul pentru drepturile civile şi ale drepturilor omului", care combate sterilizarea forţată a femeilor de etnie romă din Slovacia.

Trista, dar adevărata poveste, reluată pe larg de ziarul francez Libération, debutează pe 14 iulie 1933. Regimul nazist votează atunci o lege care prevede instaurarea unei politici de sterilizare forţată a femeilor rome. Partea cea mai nefericită a acestui episod petrecut acum mai bine de 50 de ani are ecouri în prezent. Dovadă că pe 13 noiembrie anul acesta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis pentru a treia oară să repare parţial nedreptatea făcută în cazul a trei femei sterilizate cu forţa la începutul anilor 2000. CEDO a recunoscut că cele trei femei au fost victimele unui tratament inuman şi degradant, că li s-a violat dreptul la o viaţă privată şi de familie.

Recunoaşterea acestor încălcări-însoţită de o despăgubire de 25 de mii de euro pentru fiecare victimă-nu este însă considerată completă de cele trei femei, întrucât CEDO nu a considerat că aceste sterilizări au constituit o discriminare de rasă. Pe scurt, CEDO nu spune negru pe alb că ele ar fi fost sterilizate pentru că erau de etnie romă. Or acest lucru Vanda Durbakova vrea să-l demonstreze. Purtătoarea de cuvânt a ONG-ului "Centrul pentru drepturile civile şi drepturile omului" din Slovacia a realizat în 2003 o amplă anchetă pe această temă, publicată într-un raport intitulat "Corpul şi sufletul: sterilizarea forţată şi alte încălcări ale libertăţii reproductive la romii din Slovacia".

Anchetă penală fără rezultate

Publ