În primele nouă luni ale anului valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Kazahstan a ajuns la 2,2 miliarde de dolari, sumă din care exporturile româneşti au însemnat numai 24,1 milioane de dolari. Restul reprezintă în mare parte petrolul pe care România îl importă în contextul în care producţia internă îi asigură mai puţin de 50% din necesar. Care sunt domeniile care ar putea duce totuşi la o echilibrare a balanţei comerciale dintre cele două ţări?
"Companiile româneşti exportatoare şi prestatoare de servicii pot profita de oportunităţile de afaceri de pe piaţa kazahă. Sunt o serie de sectoare economice cu mari perspective, între care: petrol şi gaze, energii neconvenţionale, construcţii şi infrastructură, pregătirea resurselor umane", spune Nicolae Ureche, ambasadorul României în Kazahstan.
Potrivit acestuia, firmele româneşti care s-au dus în Kazahstan sunt active cu precădere în domeniul industriei petroliere.
"Importurile (din Kazahstan - n.red.) sunt preponderente şi constau în proporţie de 95% din ţiţei, restul fiind îngrăşăminte şi alte produse. România a exportat în principal produse chimice, echipamente pentru industria energetică şi electrotehnică, materiale plastice, metale comune şi mobilă."
Nicolae Ureche spune că de-a lungul anilor s-au mai organizat misiuni economice cu firme româneşti în Kazahstan pentru a echilibra această balanţă, dar rezultatul deplasărilor depinde în mare măsură de implicarea firmelor locale.
"Nu trebuie să uităm că Guvernul României nu poate promova companii româneşti dacă acestea nu-şi propun ele însele acest lucru. Aş dori să subliniez succesul unei astfel de abordări, menţionând compania Siveco", a spus ambasadorul.
Lecţii de algebră cu Siveco
În vara acestui an, Siveco România a deschis o reprezentanţă în Kazahstan, fiind al treilea birou extern al pr
