„Aceste obiecte sînt create de designeri români“. Ferm, clar și direct, așa sună mesajul panoului ce însoțește etalarea obiectelor fiecărui designer participant la evenimentul lansat de Bucharest Design Center (BDC). Să plasezi obiectul de design în spațiul cotidian, în alt loc decît într-o sală de expoziție, este o idee îndrăzneață și persuasivă, dar mai ales una pragmatică. Asta și-au dorit să facă inițiatoarele proiectului BDC – Anca Fetcu (designer), Ioana Bărdaș, Simona Buta – în campania intitulată „Există design românesc de produs“, prima acțiune a noului centru de design. Caracterul pragmatic al evenimentului, care transpare ca un fir roșu în toate aspectele lui de la concept la realizare, de la atitudine la discurs, este ceea ce îl face să se deosebească esențial de alte manifestări precedente locale. Și acest fir diferențiator, al pragmatismului, îl voi urmări mai departe. Mai întîi, despre ce înseamnă viziune pragmatică. Organizatoarele au eliminat orice ingredient emoțional și au pus pe primul loc eficiența, gîndind la impactul maxim într-o unitate mică de timp. Așa au construit strategic acțiunea – au extins durata de expunere al obiectelor la o lună (7 noiembrie – 2 decembrie), au împărțit-o în două etape de desfășurare și au pus obiectele „în calea“ publicului, nu invers. Astfel, timp de 10 zile (între 7-18 noiembrie), cei care intrau într-una din locațiile-gazdă ale expunerii – de exemplu, o cafenea, o clădire de birouri sau sediul unei bănci – aveau plăcuta surpriză să se întîlnească cu obiectele unui designer și să exclame, cu surprindere și admirație, „iată, design românesc!“. Pentru cîteva zile, curiozitatea publicului a fost stîrnită de obiectele expuse. La început, nedumeriți, apoi tot mai interesați, privitorii au citit etichetele obiectelor (autor și titlul lucrării, concept, materiale), au făcut fotografii cu telefonul și s-au convins