Subiectul aderării României la Spaţiul Schengen a devenit motiv de competiţie între Preşedinţie şi guvern, în negocierile actuale cu instituţiile europene lipsind total coordonarea între Palate. Dacă preşedintele Traian Băsescu negocia direct cu cabinetul liderului Consiliului European, Herman van Rompuy, fără şanse certe, includerea pe agenda Summitului UE de azi a unei confirmări că România îndeplineşte criteriile tehnice, guvernul a anunţat la rândul său prin Ministerul de Externe că cere o poziţie a liderilor UE acum şi un calendar în martie. Între cele două instituţii coordonarea a fost însă nulă.

Discuţiile despre Schengen sunt cu atât mai dificile cu cât raportul MCV anunţat pentru luna ianuarie se anunţă nefavorabil, iar ţări ca Olanda şi Germania condiţionează aderarea României şi Bulgariei de ridicarea monitorizării pe justiţie.

În timp ce Guvernul şi Preşedinţia îşi pun beţe în roate, singura certitudine rămâne amânarea subiectului până în martie anul viitor, fără o perspectivă certă a unui calendar de aderare.

Băsescu: "Sper să nu facem nicio trăsnaie politică acasă"

Ceea ce s-a obţinut astăzi în Consiliul European este doar promisiunea redeschiderii dosarului Schengen în martie 2013, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, urmate, eventual, de o rediscutare în Consiliul European în funcţie de rezultate. La final, preşedintele a menţionat doar că a discutat premierul Olandei şi cancelarul german şi "s-a adoptat decizia ca în consiliul JAI din 13-15 martie să se discute din nou. Sper ca dacă nu facem nicio trăsnaie politică pe acasă să primim în sfârşit o confirmare a dreptului de intrare în Schengen fie şi etapizat", a spus Traian Băsescu, după Summit, adăugând că precizările referitoare la România nu au fost cuprinse în concluziile Consiliului, nefiind pe ordinea de zi, ci în minută şedinţei.

Întrebat dacă a vorbit c