„Fiecare nou cititor îl inventează pe Proust, dar trebuie să recunoaştem că de-a lungul timpului, epocilor, generaţiilor, împrejurărilor şi chiar al ţărilor, culturilor, anilor-lumină, el este cel care ne inventează pe noi, care ne priveşte. De un secol încoace, ne-am aşezat sub privirea lui. Să fi înţeles, aşadar, tot acest formidabil om ascuns în pînza lui de păianjen? Să fi văzut totul, înregistrat totul, descifrat totul? Ştia înaintea mea ceea ce eu nu ştiu nici măcar să rostesc despre timp, despre iubire, despre gelozie, suferinţă, dorinţă, despre tragedia fiecărei vieţi, a comediei umane şi a horei sale de măşti? Proust suferise toate acestea iar nouă ne-a trebuit atîta timp pentru a-l înţelege la rîndul nostru, pentru a-l crede...“. Cu această lungă pledoarie pentru eternitatea mesajului proustian se deschide volumul-eveniment, Le Mensuel retrouvé, publicat recent la Paris, la Éditions des Busclats. Fragmentul citat îi aparţine eseistului și cineastului Jérôme Prieur, care, în studiul introductiv, intitulat Marcel avant Proust pune la dispoziţia cititorilor o analiză exhaustivă asupra celor 11 texte de tinereţe inedite ale lui Marcel Proust, reunite pentru prima oară într-un singur volum. Amintim aici că Jérôme Prieur este și autorul unei foarte interesante cărţi, Proust fantôme, publicată la Editura Gallimard, în 2006.
Într-un interviu acordat revistei ActuaLitté, Marie-Claude Char, cofondatoare a acestei edituri, dezvăluie cum a fost posibilă publicarea lor: „Un bibliofil, care doreşte să rămînă anonim, a avut generozitatea de a ne împrumuta aceste exemplare ale revistei. Nu există actualmente decît două serii din aceste exemplare, una la BNF [Biblioteca Naţională Franceză – n.n.] şi alta în posesia sa“.
Cele 11 texte sînt articole publicate între octombrie 1890 şi septembrie 1891 de tînărul Marcel Proust, în vîrstă de numai 19