Un summit care poate părea neînsemnat s-a încheiat vineri la Bruxelles, dar el pune totuşi bazele mecanismului de supraveghere centralizată a băncilor. Un acord mai puţin ambiţios pentru aprofundarea uniunii monetare s-a degajat între liderii europeni, iar calendarul iniţial nu se mai păstrează.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Se pare că totul se deplasează decizional cu şase luni. Acum ar fi trebuit luate o decizie privind etapa a doua si a treia privind uniunea bancara, respectiv mecanismul de restructurare a bancilor bolnave si crearea unei capacitati bugetare.
Aceasta din urma nici nu mai apare in concluziile summit-ului. Ea era menita sa puna pe picioare un buget central al zonei euro, care ar fi putut absorbi socurile economice din anumite state. El ar fi putut finanta, de exemplu, asistenta pentru somaj.
Cele doua aspecte vor fi decise doar in luna iunie, dupa cum au stabilit liderii europeni. Până atunci, Herman Van Rompuy, presedintele UE, a fost rugat sa-si revada propunerile in baza carora au discutat acum liderii UE.
Un acord istoric
Ramâne insa de actualitate supravegherea bancara centralizata, care vizeaza circa 200 de banci mari, sistemice ale zonei euro. Asa a dorit Germania.
Restul, pentru a face pe plac Frantei, vor putea fi supravegheate de la caz la caz, atunci când situatia o cere. Daca nu, ele ramân sub observatia autoritatii nationale de supraveghere, ca si in prezent.
Supravegherea centralizata a bancilor este menita sa taie legatura directa intre banci si datoriile statelor, respectiv se va evita ingreunarea acestor datorii.
Astfel, daca o banca este supravegheata de o autoritate centrala si deci tinuta mereu pe o linie de plutire, ea poate fi recapitalizata direct de UE si BCE, fara a trece prin intermediul statului gazda, ca pâna acum.
Si cine n
