Miniştrii de Finanţe din UE au ajuns la un acord care va aduce multe din băncile europene sub autoritatea unui singur organism de supraveghere, măsura care va reprezenta un pas important spre rezolvarea crizei datoriilor suverane.
Banca Centrală Europeană (BCE) va supraveghea cele mai importante şi cele mai vulnerabile instituţii de credit din zona euro, dar şi din alte ţări UE care aleg să se alăture noului organism anul următor, potrivit Wall Street Journal.
Oficialii români şi-au arătat anterior interesul de a participa într-un astfel de mecanism.
După ce preia controlul, BCE va putea forţa băncile să-şi consolideze rezervele de capital şi chiar să le închidă pe cele nesigure. Parlamentele naţionale vor putea ratifica până la sfârşitul lunii februarie noua autoritate de supraveghere, "care ar trebui să fie funcţională până la începutul lunii martie".
Înţelegerea trebuie avizată şi de Parlamentul European şi rezolvă primul obstacol către transformarea zonei euro într‑o uniune bancară, al cărei scop este ruperea legăturilor dintre băncile slabe şi guverne.
Costurile uriaşe ale salvării unor bănci mari de la faliment au obligat deja Irlanda, Spania şi Cipru să ceară ajutor financiar zonei euro, iar guvernele au fost nevoite să se îndatoreze suplimentar în acest proces.
Ce bănci vor fi supravegheate?
Miniştrii de Finanţe au lăsat în seama BCE să anunţe când este pregătită să-şi asume responsabilitatea pentru băncile pe care ar urma să le supravegheze.
BCE urmează să verifice bănci care au active de cel puţin 30 de miliarde de euro, reprezintă mai mult de 20% din PIB al ţării de origine sau operează în cel puţin două ţări. Cel puţin câte trei bănci din fiecare stat vor intra sub incidenţa BCE, au afirmat miniştrii. Restul băncilor vor rămâne în responsabilitatea autorităţilor naţionale de supraveghere.
Preşedintele B
