Referendumul a fost organizat într-o viteză cinic-discreționară de către Consiliul Județean (CJ) Alba. Acest lucru făcea, practic, imposibilă nu doar o dezbatere reală, pentru a asigura un vot informat, ci și monitorizarea lui. Hotărârea privind procedura de acreditare la referendum (observatori și jurnaliști) a fost luată pe 29 noiembrie 2012, cu doar o zi înainte de zilele libere de Sfântul Andrei și 1 Decembrie (zile urmate de 2 decembrie, duminica, de asemenea liberă). Practic, orice informație suplimentară legată de acreditări se putea obține doar începând cu data de 3 decembrie. Toate actele doveditoare solicitate trebuiau depuse până cu 48 de ore înaintea începerii referendumului (pe 9 decembrie, ora 7.00 AM). Asta însemna că mobilizarea observatorilor (în primul rând informarea celor care ar dori să devină observatori), obținerea/transmiterea datelor personale și a declarațiilor pe propria răspundere și depunerea solicitărilor de acreditare trebuiau finalizate în mai puțin de 4 zile (!), de luni până joi după-amiaza (vineri, după ora 7.00 AM ieșindu-se deja din termen).

În ciuda timpului absurd de scurt (în primul rând pentru a se transmite informația către cei care ar fi putut fi interesați să devină observatori, pentru a putea obține zile libere la propriul serviciu luni dimineața – procedurile procesului de votare trecând de miezul nopții de duminică spre luni – pentru a se asigura că au ce să ajungă în zonă, unde să se cazeze și cu ce să se întoarcă, doar apoi pentru obține și transmite actele necesare), cu ajutorul Centrului pentru Resurse Civice (CRC), au fost acreditați, ”în termen” 67 de observatori. Veniți în Apuseni, din Constanța, București, Timișoara, Arad, Cluj, Hunedoara și Alba. Cu o mențiune specială pentru cei care au plecat din Timișoara și au ajuns la Roșia Montană după un drum care a durat 17 ore (din cauza zăpezii – către miezu