România marchează, în 15 decembrie, 40 de ani de când a aderat la Fondul Monetar Internaţional, primul acord cu instituţia financiară internaţională fiind aprobat în octombrie 1975, scrie Agerpres.

În urmă cu 40 de ani, România negocia, la Washington, pentru prima dată, condiţiile de aderare la Fondul Monetar Internaţional şi BIRD, decizia acesteia fiind o mişcare surpriză pentru ţările din blocul comunist CAER, de la acea vreme. Acordul a fost semnat de ministrul de finanţe Florea Dumitrescu, care ulterior devine guvernator al Băncii Naţionale.

Cel mai important subiect al negocierilor era stabilirea cotei de capital de participare, mărimea şi forma de depunere.

Reglementările FMI prevedeau că fiecare ţară care doreşte să devină membru trebuie să depună 90 la sută din cotă la FMI, în aur fizic. Negocierile au fost dificile, pe fondul disputelor între marile puteri economice privind rolul monetar al aurului, dar, în final, după semnarea oficială a acordului de aderare, Banca Mondială a propus României un credit de un miliard de dolari, însă nu s-a materializat niciun acord de împrumut, la acel moment.

Ulterior, după informarea partenerilor săi din CAER, cu privire la situaţia nou generată de aderarea la instituţia financiară internaţională, România a beneficiat de credite de la FMI şi Banca Mondială în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari.

Primul acord stand-by între România şi FMI a fost aprobat la 3 octombrie 1975 şi a fost finalizat cu succes la 2 octombrie 1976. România a primit atunci 95 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere). Au urmat alte acorduri în 1977 şi 1981.

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr de nouă aranjamente stand-by, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Primul acord încheiat cu FMI după 19