Muzeul "Theodor Aman", singura casă-document de epocă rămasă în Bucureşti, este în continuare închis, la mai bine de trei ani de la terminarea lucrărilor de renovare şi reabilitare. În timp ce în interior încă se reamenajează, în unele părţi din exterior a început să cadă mici părţi din tencuială.
Vizavi de Biblioteca Central Universitară (BCU) din Bucureşti, pe Strada C.A. Rosetti, la numărul 8, se află o clădire impunătoare în stil neoclasic. Este Muzeul "Theodor Aman", imobil construit în 1869 chiar după planurile marelui pictor. Pe poarta de fier de la intrare este pus următorul mesaj: "Muzeul este închis temporar pentru reorganizare". Accesul vizitatorilor este însă restricţionat "temporar" de câţiva ani.
În septembrie 2004, muzeul a intrat într-un amplu proces de renovare, o parte din bani au fost furnizaţi de către Ambasada SUA şi Clubul Rotary, alţii au venit de la Primăria Capitalei. Lucrările au durat patru ani, deşi termenul iniţial de reabilitare a fost de un an. Întârzierile au fost şi o consecinţă a unor evenimente neprevăzute. De pildă, muncitorii au descoperit că sobele, piese de patrimoniu, la fel ca tot ce se afla în casă, nu aveau niciun fel de fundaţie, astfel încât s-a decis demontarea lor, potrivit Mediafax.
În aprilie 2009 a fost anunţată redeschiderea oficială a muzeului, iar pentru puţin timp publicul a putut vizita doar trei dintre sălile de expoziţie. Acestea cuprindeau lucrări de artă restaurate, precum "Fraţii Aman", "Doamnă în vernil", "Cireşe", "Buchet de liliac" etc.
La momentul respectiv, Ionel Ioniţă, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, sub a cărui administrare se afla Muzeul "Theodor Aman", declara că urmează să fie deschise şi alte două camere, precum şi atelierul pictorului. La scurt timp de la inaugurare, muzeul s-a închis din nou pentru "reamenajare".
