Procesul din Austria allui Vasilică Puşcaşu s-a terminat într-un timp record, putând reprezenta un model şi pentru instanţele din România. În mai puţin de un an, Puşcaşu a fost luat din România, s-a finalizat rechizitoriul şi a ajuns în faţa unor judecători, care în cursul zilei de joi, 13 decembrie, au dat soluţia. Suceveanul a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, dar sentinţa nu este definitivă şi mai poate fi atacată la instanţele superioare.
Atât pe timpul urmăririi penale derulată de procurorii din Wiener Neustadt, cât şi în timpul procesului, Vasilică Puşcaşu nu a recunoscut implicarea sa în jafurile pentru care este acuzat. El s-a bazat pe faptul că în ambele fapte, comise în urmă cu şapte ani şi jumătate, purta cagulă şi nu a putut fi recunoscut.
Proba principală care l-a înfundat pe sucevean este cea a ADN-ului, probă ridicată de pe o cagulă abandonată după cel de-al doilea jaf armat.
Vasilică Puşcaşu a mai fost condamnat pentru acelaşi tip de fapte comise în Germania la mijlocul anilor 1990, şi este suspect pentru jafuri similare în Elveţia, fără ca acestea să se confirme însă în mod oficial.
Dacă în străinătate a fost un adevărat dur, în România el a pozat într-o persoană cinstită, un om de afaceri prosper. Puşcaşu a ridicat blocuri în zona fostei staţii de betoane din municipiul Suceava, iar prin firma sa Kamer Build Company câştigase dreptul de a asfalta străzile din oraş.
Predarea lui Vasilică Puşcaşu, o comedie de prost gust
Arestat în ianuarie 2012, Vasilică Puşcaşu a fost dorit cu insistenţă de autorităţile de la Viena. Austriecii au trimis mandatul de arestare împreună cu poliţişti care să-l ridice pe sucevean, numai că totul avea să se transforme într-o comedie de prost gust. Eliberat de un judecător de la Curtea de Apel, Vasilică Puşcaşu s-a internat în Spitalul Judeţean Suceava, unde a