- Editorial - nr. 244 / 15 Decembrie, 2012 In ultima perioada se discuta tot mai frecvent despre o posibila Apocalipsa, despre sfarsitul lumii in data de 21 decembrie. Potrivit invataturii Bisericii Ortodoxe, Apocalipsa se talcuieste descoperire, revelatie si este ultima carte a Noului Testament, scrisa de evanghelistul Ioan, in Patmos catre anul 96, adresata celor sapte Biserici din Asia Mica. Ioan descrie aici situatia politica in care se afla cititorii sai, insistand asupra persecutiilor contra crestinilor dezlantuite de tiranul cu puteri universale. Cartea denunta imperiile acestei lumi care "fac razboi” sfintilor (Apoc.13,7). Autorul este influentat de profetiile lui Daniel, de aceea este usor sa se inteleaga de ce Roma este comparata cu Babilon (Daniel cap.17 si 18), iar fiara sau dragonul cu puterea totalitara romana. De altfel, cele douasprezece triburi ale lui Israel (7,4) reprezinta poporul lui Dumnezeu, dar simbolizeaza si totalitatea, toata omenirea, lumea. Numarul 666 (Apoc.13, 18) este simbolul imparatului Nero care incendiaza Roma, dand apoi razbunarea pe seama crestinilor. Apocalipsa este o recapitulare a istoriei mantuirii si vorbeste de o serie de rasturnari si innoiri cu caracter istoric si cosmic. De pilda, lumea creata la inceput va fi inlocuita cu o creatie noua, "un cer nou si un pamant nou” (Apoc. 21, 1). In locul gradinii din Eden va aparea o cetate noua, Noul Ierusalim (Apoc.21,2), iar in locul pomului mortii, din Geneza, va rasari arborele vietii (Fac.3,22-24). Acest pom va produce de 12 ori pe an, frunzele lui fiind spre tamaduirea neamurilor (22,2). In aceasta intorsatura a istoriei, rolul principal il are Hristos cel inviat, Fiul Omului, care inaugureaza imparatia lui Dumnezeu (cf Apoc.1, 17-18). Cuvantul Lui este ca o sabie cu doua taisuri (1,16), adica are puterea sa puna in miscare istoria (1,18). Cel inviat prezinta amenintarile si