Un cititor ZIUA de CLUJ ne-a întrebat cum de actualul parlament are cu mai bine de 100 de membri în plus. Iată răspunsul.

La referendumul din noiembrie 2009, 77,8% din alegători s-au pronunţat în favoarea parlamentului unicameral, iar 88,8% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%. Nu s-a întâmplat nimic în sensul reducerii numărului de parlamentari ci, din contră, legea pe baza căreia s-au ales membrii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor a permis umflarea masei aleşilor până la 588. Adică aproape dublu faţă de cât voia populaţia acum doi ani, lăsând la o parte modalitatea în care a fost organizat referendumul şi felul în care s-au pus întrebările.

Cum s-a ajuns la aproape 600 de parlamentari? Răspunsul e simplu: în unele condiţii speciale, Legea 35 din 2008, cea care reglementează modalitatea de alegere a deputaţilor şi senatorilor lasă posibilitatea ca în unele colegii electorale să fie câte doi parlamentari. Aceste condiţii speciale au existat în peste 100 de colegii din ţară, Clujul fiind, alături de câteva judeţe din Ardeal, printre puţinele circumscripţii unde nu s-a majorat numărul parlamentarilor. Au rămas tot 10 deputaţi şi patru senatori. (Aici analiza repartizării mandatelor în judeţul Cluj.) În schimb, într-un judeţ cu o distribuţie similar a colegiilor uninominale, Constanţa, numărul deputaţilor a crescut cu patru, iar cel al senatorilor, cu încă doi. Pentru a înţelege cum se ajunge la majorarea numărului de parlamentari vom lua în studiu cazul judeţului Constanţa.

Studiu de caz:

Cum a crescut numărul parlamentarilor

în judeţul Constanţa

REPARTIZAREA MANDATELOR

Etapa I

Asemeni Clujului, în judeţul Constanţa există 10 colegii uninominale pentru deputaţi. Cele patru formaţiuni politice care au trecut, la nivel naţional, de pragul electoral, au obţinut, în Constanţa, următoa