Ce modele si povesti culturale de succes are Romania dupa 1990? La o prima ochire, dupa ce vezi ca, din punctul de vedere al infrastructurii si al puterii culturale, Romania are un statut de tip neocolonial, gandurile pesimiste ori sceptice pot construi raspunsul ca in spatiul nostru cultural, marcat de tribalizare si de talibanizare, nu exista nici generatori de trenduri culturale si spirituale, nici modele care sa fie replicate de mecanisme si institutii culturale. La noi, exceptiile confirma regula mitologica a surparii, iar ceea ce a fost cladit si dureaza tine de exceptionalul unor oameni care au simtit pe propria lor piele cum e sa construiesti programe si proiecte culturale duse pana la capat.

Dupa cautari aprofundate, am gasit, totusi, cateva modele culturale de calitate si de succes legate de doi oameni unici: academicianul Eugen Simion si actorul si managerul cultural Constantin Chiriac. Prima personalitate a implinit visul lui Constantin Noica de a publica toate manuscrisele lui Eminescu si a creat versiunea romaneasca a editiilor de tip Pléiade, in care va fi lansat, curand, titlul cu numarul 150, o editie speciala a poeziilor lui Eminescu. A doua personalitate a facut din Sibiu Capitala Europeana a Culturii si a initiat unul dintre cele mai importante si mai puternice festivaluri de teatru din lume. Ei au reusit sa faca aceste performante, in primul rand, cu bani obtinuti de la sponsori ori cu bani europeni. Institutiile culturale ale statului roman nu i-au sustinut asa cum se cuvenea, mai mult decat atat, in cazul publicarii Caietelor Eminescu, Eugen Simion a fost reclamat si apoi cercetat de catre DNA!

Editiile de tip Pléiade, cu operele clasicilor nostri si cei ai modernitatii europene, editii aparute in colectia „Opere fundamentale”, coordonate de Eugen Simion la Editura Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, pregatesc cel de-al 1