Cel mai precis şi mai bogat calendar elaborat vreodată în lume reprezintă doar unul dintre aspectele definitorii pentru moştenirea lăsată de civilizaţia maya, care şi-a pus însă amprenta şi pe artă, arhitectură şi gastronomie, printre alte domenii din viaţa cotidiană din America Centrală şi Mexic.

Acest calendar, ce include 18 luni de câte 20 de zile şi un "Wayeb", o lună sacră de cinci zile, a început în anul 3114 î.en, informează AFP. El prevede o nouă eră, care va începe pe 21 decembrie (anumiţi cercetători indică data de 23 decembrie), un eveniment ce va fi celebrat în toată partea de sud a Mexicului şi în alte patru ţări, în care influenţa culturii maya a rezistat până în zilele noastre (Guatemala, Belize, Salvador şi Honduras). Această dată marchează sfârşitul unui ciclu de 5.200 de ani, interpretat de către unii drept o profeţie despre sfârşitul lumii.

"Calendarul maya nu constă doar în numărarea secundelor, a minutelor şi a orelor", ci reprezintă şi un model ce descrie "evoluţia astrelor şi felul în care ele influenţează de o manieră ciclică viaţa oamenilor", a declarat antropologul guatemalez Alvaro Pop, membru al Instanţei Permanente pentru Chestiuni Autohtone, un organism afiliat ONU.

În opinia cercetătorului din Guatemala, această expertiză în materie de astronomie le-a permis populaţiilor maya să identifice influenţa pe care aceste astre o au asupra mareelor, a naşterilor şi mai ales a plantelor.

Contribuţia adusă de civilizaţia maya, care şi-a atins apogeul în perioada 250 e.n. - 900 e.n., trece dincolo de aceste domenii. Potrivit oamenilor de ştiinţă, populaţia maya a contribuit şi la dezvoltarea altor domenii precum arhitectură, matematică, topografie, arta textilă şi gastronomie, iar aceste contribuţii sunt vizibile şi în zilele noastre.

În materie culinară de exemplu, civilizaţia maya a fost prima care a cultivat p