- Ce faci, Alex, ai semnat cu Steaua?
- E doar un zvon, n-am semnat.
- Am citit în ziare că da!
- Dumneavoastră ați citit în presă, eu am auzit la televizor că aș fi semnat pe 5 ani cu 8.000 de euro pe lună, dar nu-i așa.
- Se zice că Steaua și Pandurii ar fi bătut palma.
- Or fi bătut, însă eu n-am discutat cu nimeni pe tema asta, nici cu Steaua, nici cu Pandurii. N-a discutat nici Lucian Marinescu, impresarul meu.
- ?!
- Nea Ovidiu, pe cuvînt de onoare că n-am discutat cu nimeni, chiar cu nimeni. La un moment dat însă, am primit pe celular un mesaj că s-a aranjat și să merg pentru a iscăli contractul.
Un mesaj anonim
- Cine ți-a trimis mesajul?
- Habar n-am, era anonim.
- Lucian Marinescu …
- Am vorbit cu el și în urmă cu jumătate de ceas. Se află în Spania și nu l-au contactat nici Steaua, nici Pandurii.
- Poate ați ținut voi telefoanele închise!
- Cum m-ai găsit matale, mă găsea oricine cu condiția să fi sunat. Cu excepția celor 4 zile petrecute la Cluj imediat după încheierea sezonului, am stat permanent la Piatra Neamț, unde sînt și acum. Cine afirmă că m-a sunat și n-am răspuns minte!
- Ce-ai făcut la Cluj? Ceva legat de CFR?
- Nu, nici o legătură. M-a invitat antrenorul meu de la copii, domnul Mihai Georgescu, să-i vizitez școala de fotbal, fostă Ardealul, actualmente Viitorul. Să-i încurajez pe băieți. Înainte de Espanyol Barcelona, acolo am învățat aproape 4 ani.
Să fi plecat de nebun?!
- Adevărat că unul dintre dormitoarele școlii, cel rezervat mijlocașilor, îți poartă numele?
- Da, parcă da, mai e un dormitor Chiricheș, altul Răduț. Am văzut la dom’ profesor o grămadă de copii foarte talentați.
- Alex Maxim, cum rămîne cu Steaua?
- Cum să mă duc la o echipă de la care nu m-a căutat nimeni pînă azi, luni, 17 decembrie 2012, ora 1
