Alegerile din 9 decembrie au demonstrat falimentul sistemului electoral românesc, al votului uninominal în forma în care a fost adoptat şi aplicat în 2008 şi în 2012. Timp de patru ani vom avea un Parlament obez cu 588 de deputaţi şi senatori, 117 în plus faţă de legislatura trecută, în condiţiile în care populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului realizat acum un an.
Pentru a se putea păstra reprezentativitatea în Parlament, aşa cum cere legea electorală din 2008, s-au suplimentat locurile şi astfel s-a ajuns ca în unele colegii să fie aleşi doi sau chiar trei parlamentari.
Nu întotdeauna suplimentarea mandatelor s-a făcut cu reprezentanţii partidelor care s-au clasat pe locul doi şi de multe ori nici cu cei care s-au clasat pe locul trei. Astfel, suplimentarea mandatelor s-a făcut şi cu personaje care au ieşit abia pe locul patru în privinţele electoratului. Mai trebuie spus că cei 117 parlamentari suplimentari provin de la ARD, PP-DD şi UDMR, deoarece majoritatea candidaţilor USL au închis cu peste 50% colegiile în care au candidat şi mulţi dintre colegii lor care s-au clasat pe primul loc în colegiu au pierdut mandatele în favoarea unor candidaţi clasaţi pe poziţiile inferioare.
Despre acest subiect amănunte puteţi citi în ediţia tipărită a "Monitorului de Botoşani".
Alegerile din 9 decembrie au demonstrat falimentul sistemului electoral românesc, al votului uninominal în forma în care a fost adoptat şi aplicat în 2008 şi în 2012. Timp de patru ani vom avea un Parlament obez cu 588 de deputaţi şi senatori, 117 în plus faţă de legislatura trecută, în condiţiile în care populaţia României a scăzut sub 20 de milioane de locuitori, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului realizat acum un an.
Pentru a se putea păstra reprezentativit
