Valoarea proprietăţilor din România - terenuri, locuinţe sau alte active - rămâne o enigmă, în condiţiile în care nicio instituţie nu centralizează în prezent preţurile de tranzacţionare pentru a le face publice şi a da astfel o direcţie clară a pieţei.
Ziarul Financiar a pus pentru prima dată pe piaţă un astfel de indice la sfârşitul anului 2006, când preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti creşteau cu 3.000-5.000 de euro în fiecare lună, dar analiza a reflectat ulterior şi declinul. Din 2011 acest indice este realizat în colaborare cu firma de consultanţă Coldwell Banker, dar această analiză are ca punct de plecare valorile solicitate de către proprietari, care pot fi nerelevante într-o perioadă de blocaj al tranzacţiilor.
Institutul Naţional de Statistică, BNR şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici au semnat la începutul anului 2010 un protocol de colaborare pentru realizarea unui index imobiliar bazat pe preţurile de tranzacţionare a locuinţelor, dar acesta nu a avut continuitate şi nu s-a impus ca un reper în piaţă în aceşti ani în care evoluţia viitoare a preţurilor a fost întrebarea fundamentală a potenţialilor cumpărători, dar şi a băncilor.
În acest context, Indicele Imobiliar realizat de ZF a surprins de-a lungul ultimilor patru ani, de când scad preţurile, inclusiv luni în care proprietarii de apartamente vechi cu trei camere din Bucureşti au majorat preţurile, dar nu există informaţii dacă acestea au avut susţinere în piaţă.
Preţurile locuinţelor din Bucureşti s-au prăbuşit vertiginos în primul an de criză, cu aproximativ 25%, dar după lansarea programului Prima casă, în vara anului 2009, ritmul de scădere s-a temperat puternic, astfel că valorile solicitate s-au mai redus cu 25% într-un interval de trei ani şi jumătate, adică o medie anuală sub 10%.
Valoarea proprietăţi