Încetinirea zonei euro, un an agricol afectat de secetă şi incertitudinile politice care, împreună, au avut un efect de încetinire a creşterii economiei.
2012 a debutat cu o oarecare doză de optimism reţinut. Exista speranţa reîntregirii salariilor tăiate de efectele crizei financiare, se vehicula ipoteza reducerii taxelor pe muncă. Echipa comună a finanţatorilor, coordonată de experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene, a avertizat România asupra faptului că este vulnerabilă în faţa pericolului deteriorării situaţiei din zona euro. În opinia lor, cu o economie conectată prin canalele afacerilor comerciale, bancare şi ale investiţiilor la Grecia, Italia sau Spania, ţări puternic afectate de criză, era riscantă orice cheltuială în plus. Ca atare, experţii FMI au respins orice idee de relaxare fiscală şi au amânat reîntregirea salariilor de la începutul acestui an.
În ianuarie, un semnal îngrijorător a venit dinspre Austria, unul dintre jucătorii mari ai pieţei noastre bancare. Guvernatorul băncii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, a cerut băncilor austriece să-şi limiteze expunerile faţă de ţările central şi est-europene. Cu alte cuvinte, să reducă sumele implicate în creditare. Era vizată inclusiv România. A fost nevoie de runde de negocieri şi de semnarea unei noi înţelegeri cu Austria pentru a evita o retragere masivă de valută din ţară, ceea ce ar fi devalorizat leul.
Un avertisment sever a venit şi de la Banca Europeană pentru Dezvoltare (BERD) care, în februarie, cobora estimarea sa privind creşterea economiei româneşti de la 3,8% la 1,1%. Argumentul era, bineînţeles, pericolul contaminării de la criza datoriilor periferiei zonei euro. „Până recent, economia României se afla pe drumul de a înregistra o creştere economică robustă în acest an, după o recuperare modestă anul tr
