Ascensiunea lui Arturo Ui a fost scrisă în 1941 la Helsinki, în Finlanda, unde Brecht aştepta să emigreze în Statele Unite ale Americii.

Piesa de teatru este o parabolă satirică despre ascensiunea lui Hitler (concentrându-se pe perioada dintre anii 1929 – 1938), cu acţiunea plasată în Chicago, în timpul prohibiţiei, personajele şi întâmplările având toate un corespondent real în Germania nazistă.

Prima montare a avut loc în 1959 la Berliner Ensemble şi s-a bucurat de un succes răsunător. Pe aceeaşi scenă a fost montată în 1995 o versiune a textului adaptată şi regizată de Heiner Müller, spectacol care se află şi astăzi în repertoriul celebrei companii din Berlin.

În 1963, textul a fost pus în scenă la Teatrul Giuleşti în regia lui Horea Popescu, scenografia lui Jules Perahim, cu Ştefan Mihăilescu-Brăila în rolul titular. În acelaşi an, un alt mare actor, Ştefan Iordache debuta cu personajul Arturo Ui pe scena Studioului Casandra.

Spectacolul Teatrului Odeon este o comedie neagră cu elemente de cabaret.

Într-o perioadă în care politicul sufocă prin agresivitate, înscenarea teatrală răspunde prin ironie, arătând că monştrii lumii politice nu sunt doar îngrozitori, dar şi extrem de ridicoli.

Montarea continuă experienţe estetice radicale, Portretul lui Dorian Gray, Hamletmachine, Epopeea lui Ghilgamesh şi Viaţa e vis, realizate de Dragoş Galgoţiu în colaborare cu Andrei Both, Doina Levintza, Răzvan Mazilu şi actori importanţi ai Teatrului Odeon.

regia: Dragoş Galgoţiu

decorul: Andrei Both

costumele: Doina Levintza

coregrafia: Răzvan Mazilu

cu: Ionel Mihăilescu, Dorina Lazăr, Vitalie Bantaş, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Marian Ghenea, Laurenţiu Lazăr, Gabriel Pintilei, Mihai Smarandache, Istvan Teglas, Cătălina Mustaţă, Mircea N. Creţu, Ioana Anastasia Anton, Marian Lepădatu, Ionu