“O abordare comunista” este reprosul adus celei mai importante masuri adoptate in perioada ministeriatului lui Raed Arafat, cum remarca chiar el. Mutarea achizitiilor publice in sanatate din ograda spitalelor in cea a Ministerului Sanatatii ar putea produce mari schimbari in imparteala banilor din sistem.
Se revine astfel la situatia anterioara lui 2008, atunci cand licitatiile din sanatate nu se aranjau local, ci la nivel national. Restauratia este insa doar partiala, iar eficienta ei discutabila.
CUM INCEARCA GUVERNUL SA IMPACE CAPRA FARA SA SUPERE VARZA
Romania ramane un tinut al paradoxurilor: desi este tara europeana in care se cheltuie cel mai putin pentru sanatatea fiecarui locuitor, in acelasi timp este tara care a avut cea mai mare rata de crestere a cheltuielilor cu medicamente din ultimul deceniu. Dar aceasta crestere sustinuta nu a fost simtita pozitiv si in randul populatiei. Concluzia, in formularea raportului FMI din octombrie 2012, este ca “inainte de a-si creste cheltuielile, Romania ar trebui sa se ocupe de ineficienta sistemului sau sanitar.”
Dar uitam adesea ca pentru organizatiile mondiale de tipul Bancii Mondiale sau al FMI prioritara nu este bunastarea cetatenilor obisnuiti, ci mai degraba capacitatea statului de a-si returna datoriile la timp. Comportamentul este firesc pentru niste institutii bancare iar guvernul, care depinde financiar de ele, incearca sa satisfaca aceasta asteptare fara a tulbura prea mult apele intereselor de acasa.
Astfel ca, in septembrie 2012, atunci cand Ministerul Sanatatii era condus inca de precautul doctor Vasile Cepoi, guvernul Romaniei s-a angajat in fata FMI sa “imbunatateasca sistemul de achizitii al spitalelor, mai ales prin licitatii centralizate”. Scopul declarat: rezolvarea paradoxalului dezechilibru financiar din sistemul medical romanesc.
@N_