Consiliul Judeţean Satu Mare a adoptat în şedinţa ordinară de ieri prima variantă din cele trei propuneri de steme ale judeţului. În urma discuţiilor legate de semnificaţia elementelor heraldice, consilierii judeţeni au optat pentru modelul interbelic al stemei judeţului. Potrivit legii, pentru a putea fi oficială, stema trebuie să primească aprobare de la Comisia Naţională de Heraldică şi să fie aprobată de Guvernul României.

Trei variante de stemă

Adoptarea stemei a stârnit discuţii foarte aprinse. Consilierul UDMR Eva Mărginean a declarat că cele trei variante prezentate sunt superficiale, necomplete şi nereprezentative pentru judeţ, propunând aprofundarea studiului acestora. În cele din urmă, variantele propuse au primit avizul comisiei juridice.

Preşedintele Adrian Ştef a explicat că s-a optat pentru prima variantă, care reprezintă stema judeţului Satu Mare din perioada interbelică. Stema este în formă de scut cu patru cartiere: în primul cartier, pe fond roşu este reprezentat un cerb de argint; în cartierul secund, pe fond albastru, un măr de aur cu poame de aur; în al treilea cartier, pe fond albastru, spice de grâu de aur; în cartierul patru, pe fond roşu, un strugure de argint cu o frunză de viţă de vie, de argint. În mijlocul scutului apare, în câmp auriu, un turn de cetate, specific celor care au fost construite în judeţ. Potrivit preşedintelui Ştef, cerbul de argint reprezintă cutezanţa, pomul reprezintă rodul, împlinirea şi viaţa, spicele reprezintă holda, bogăţia holdei şi tradiţia, strugurele de argint vinul şi sacralitatea acestuia. Culorile roşu şi albastru semnifică focul sacru şi apa care purifică. Turnul de cetate reprezintă îmbinarea tradiţiilor cu actualitatea, turnul fiind un element specific al cetăţilor din Sătmar. Preşedintele Ştef a adăugat că stema este foarte reprezentativă pentru judeţ. “Stema a fost folosită