Actul simbolic de a anunţa că renunţă la paşaportul francez, făcut de actorul Gérard Depardieu nu-i deschide automat acestuia calea spre obţinerea cetăţeniei belgiene. Vedeta cinematografului francez se pare că nici nu a făcut încă un demers în acest sens, contrar a ceea ce speculează presa din Hexagon. Exilul său fiscal, dacă este dovedit, ar priva Franţa de un patrimoniu de 120 de milioane de euro.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Noua lege belgiană a cetăţeniei, care intră în vigoare anul viitor, prevede o procedură scurtă, de aproximativ cinci ani şi una lungă de aproximativ zece ani.

Există şi o metodă fulger de a deveni belgian, dacă persoana interesată poate dovedi, în faţa unei comisii de naturalizare, că a adus Belgiei vreun prestigiu de dată recentă. Această comisie nu a primit încă nici o cerere din partea lui Gérard Depardieu şi pe bună dreptate, întrucât nici o acţiune de-a sa nu a favorizat micul regat.

Dacă actorul ar dori să urmeze însă filiera clasică, el ar trebui să demonstreze că a deţinut un loc de muncă timp de 468 de zile în Belgia, în ultimii cinci ani, ceea ce nu este cazul lui.

Pentru a avea câştig de cauză prin această metodă, actorul va trebui deci să aştepte cinci ani şi să lucreze în Belgia. Sub vechea lege a cetăţeniei, acest privilegiu i-a fost refuzat artistului Johnny Hallyday (Jean Philippe Smet), născut în Belgia, din părinţi belgieni, dar care şi-a pierdut pe drum naţionalitatea.

Marile averi care dezertează din Franţa

Gérard Depardieu, considerat "refugiat fiscal" în Belgia şi blamat de socialiştii francezi, reîntregeşte rândurile destul de groase ale marilor averi care dezertează din Franţa, de la alegerea lui François Hollande în această vară.

Bernard Arnault, patronul prestigiosului Vuitton, s-a mutat temporar în cartierul chic Uccle din Bruxelle