Eu propun sa ne proclamam tara de revolutionari, sa distribuim tuturor privilegii fiscale, pensii, afaceri, diplome si socluri pentru statui. 20 de milioane de revolutionari. Ce ziceti! Daca tot suntem pusi pe nazbatii teoretice, de ce sa nu inventam un stat unic in galaxie, dobandind astfel si nemurirea! Avem pasiuni hermeneutice nedezmintite. In ultimii 23 de ani, cel mai disputat, mai inaltator, mai dezamagitor si suprainterpretat cuvant din limba romana este cel de revolutie. Am imbogatit semnificatia conceptului cu noi si nebanuite nuante si sensuri. Istoria gandirii politice va trebui sa retina si sa aseze pe soclu contributia inestimabila a romanilor la innoirea teoriei si practicii revolutionare. Am adaugat termenului o puzderie de proptele, gen, mega, cripto, pseudo, lovi, asa-zisa etc. Am inecat-o in superlative de tipul "cea mai mare", dar si etichete gen, "revolutia in direct" ori, dupa modelul celei bolsevice, i-am croit incadrari temporale precum "revolutia din Decembrie 1989". Am comparat-o (inca o ambitie desarta) cu cea franceza de la 1789, cu celelalte din Europa de Est, dar si cu cele din Univers ori Galaxie. Ce mai! Din toate sfortarile teoretice am iesit bine. Doar cu intelegerea secretelor, a personajelor si increngaturilor ei stam mai rau. Cuvintele au inundat realitatea, ascunzandu-i detaliile compromitatoare. Cuvintele care ar trebui sa explice si sa nuanteze, adica sa traduca intelesul autentic, au devenit un fel de carcasa camuflanta. Interese oculte paraziteaza revolutia, golind-o de substanta si sens. Avem si un Institut al Revolutiei Romane, veritabila capusa alimentata de la buget cu bani munciti, in care diverse personaje selectate de ochiul vigilent al lui Ion Iliescu mimeaza savant interese si ingrijorari stiintifice. Sarmana stiinta a revolutiei, de-ar fi stiut pe ce maini va ajunge...! Ceremoniosi si cuminti de felul nostru, ne ami