Romii mutaţi în 2010 de Primăria Cluj în locuinţe modulare la Pata Rât locuiesc într-un spaţiu de patru metri pătraţi, sunt 17 la un spaţiu sanitar, nu sunt conectaţi la o sursă de apă şi nu au apă caldă. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu întocmit de Centrul European al Drepturilor Romilor, care i-au intervievat pe romi la doi ani de când au fost relocaţi de pe strada Coastei.
În decembrie 2010, la minus 10 grade, comunitatea de romi care trăia pe strada Coastei a fost mutată de reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca în locuinţe modulare, construite la Pata Rât. Motivul: locuinţele de pe strada Coastei erau improvizate şi construite ilegal, iar autorităţile locale au decis că acestea trebuie demolate.
La doi ani după relocare, Centrul European al Drepturilor Romilor a întocmit un raport amănunţit privind condiţiile de trai oferite de Primăria Cluj-Napoca la Pata Rât. Concluziile raportului sunt îngrijorătoare. Astfel, spaţiul mediu de locuit este de 4.01 metri pătraţi. Fiecare spaţiu sanitar este utilizat în comun de cel puţin 17 persoane. 92% dintre rezidenţi indică faptul că în locuinţele lor este prezent mucegai, în timp ce 89% dintre rezidenţi indică faptul că nu au facilităţi corespunzătoare pentru gătit. Locuinţele nu sunt conectate direct la apă şi nu există apă caldă. De asemenea, sistemul de încălzire este asigurat doar prin lemene de foc iar 11 locuinţe nu au electricitate.
Citeşte şi:
Romii de pe Coastei înghesuiţi în locuinţele de la Pata Rât
Acelaşi studiu mai arată că, după relocare, mai mulţi romi şi-au pierdut vechile locuri de muncă, astfel că rata şomajului a ajuns în rândul adulţilor la 49%, cu 20% mai mare faţă de perioada în care ţiganii trăiau pe strada Coastei.
Şi în ceea ce priveşte condiţiile de sănătate, romii spun că sunt mai proaste. Ei trebuie să aştepte în medie 92 de minute, adică o oră şi
