* CNADNR îl va prelua de anul viitor
Construit în 1957 pe o lungime de 11,4 km, Digul Măcin – Smârdan îşi caută de mai mulţi ani atât un proprietar cât mai cu seamă un administrator. Fără să fie revendicat de nicio autoritate sau instituţie publică, Digul Măcin – Smârdan este, sau mai bine zis ar trebui să fie, o barieră artificială în calea apelor atunci când Dunărea depăşeşte cotele de atenţie şi nu o dată a trebuit să fie consolidat parţial, fiind plin de breşe atunci când fluviul îşi iese din matcă. Problemele digului s-au agravat în urmă cu 13 ani (ce ghinion!) de atunci fiind supus fenomenului de înmuiere, compoziţia lui fiind necorespunzătoare, respectiv straturi alternative de nisip şi piatră. Aşa se face că de-a lungul timpului au apărut în mai multe zone infiltraţii puternice pe lungimi chiar şi de peste 50 de metri determinând oprirea circulaţiei rutiere pe el în repetate rânduri prin ordin al Prefectului.
Din discuţiile purtate la Bucureşti săptămâna trecută, când au fost convocate la o discuţie toate autorităţile care au legătură cu el, şi nu au fost puţine, a reieşit faptul că cel mai indicat ar fi ca acesta să fie preluat de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
„CNADNR se pare că este cel mai indicat administrator pentru acest, în fond, tronson rutier. Poate şi de aceea, la începutul anului viitor, vom avea o Hotărâre de Guvern prin care se va transfera acest obiectiv CNADNR-ului”, a declarat prefectul judeţului Tulcea, Lucian Simion.
* CNADNR îl va prelua de anul viitor
Construit în 1957 pe o lungime de 11,4 km, Digul Măcin – Smârdan îşi caută de mai mulţi ani atât un proprietar cât mai cu seamă un administrator. Fără să fie revendicat de nicio autoritate sau instituţie publică, Digul Măcin – Smârdan este, sau mai bine zis ar trebui să fie, o barieră artificială în