În ciuda faptului că fac parte din formaţiuni politice diferite, cinci primari au semnat un document de poziţie referitor la susţinerea reluării investiţiilor în minerit.

Referendumul invalidat din 9 decembrie, prin care localnicii din zona Munţilor Apuseni s-au pronunţat în favoarea reluării proiectelor miniere, are urmări în plan politic. Faptul că 71 la sută dintre cei care s-au prezentat la urne au votat în favoarea mineritului i-a determinat pe liderii politici locali să se implice încă o dată şi să ceară Guvernului să avizeze reluarea unor exploatări miniere sau deschiderea unora noi. Cinci primari din localităţi în care există proiecte miniere concrete, aflate în diferite stadii de realizare, au decis să formeze o Mică Antantă care să promoveze reluarea investiţiilor în minerit.

Este vorba de primarii din Zlatna, Abrud, Baia de Arieş, Roşia Montană şi Bucium. Indiferent că fac parte din USL ori din PDL, primarii din zonă susţin că sărăcia endemică din comunităţile pe care le conduc poate fi eradicată doar cu ajutorul mineritului. Mai mult, prin faptul că primarii din Antanta pro-minerit fac parte din forţe politice diferite, localnicii speră să evite politizarea ulterioară a subiectului. Traian Pandor, primarul din Baia de Arieş, membru USL, a declarat că „Aici oamenii au fost mineri din tată în fiu. Mineritul este mai mult decât o simplă activitate economică, este o tradiţie şi un mod de viaţă pentru oamenii din Baia de Arieş. Indiferent că susţin un partid dau altul, oamenii de aici au susţinut mineritul la Roşia Montană şi în Apuseni. Un vot de „Da" cu un procent de 69% este un semnal extraordinar despre cât de unită este comunitatea de aici în sprijinul ei pentru proiectul de la Roşia. Sper ca toţi liderii politici de la Bucureşti să înţeleagă importanţa acestei unităţi a oamenilor şi să asculte de vocea lor".

Ce spune primarul d