La 13 luni după ce, pe 20 iulie 2011, Comitetul Executiv al FRF a votat dezafilierea Universității Craiova, Curtea de Apel București a anulat, în ședința din 25 iunie 2012, hotărîrea respectivă. Zilele trecute, a apărut și motivarea deciziei, una menită să confirme, ba și să întărească, poziția GSP în tratarea subiectului.
Curtea de Apel a numit hotărîrea federală “abuzivă în mod special”, după care a precizat că ea a fost adoptată “cu un manifest exces de putere” și că, “deși s-a optat pentru aplicarea sancțiunii celei mai drastice, reclamantei nu i s-au respectat nici cele mai elementare componente ale dreptului de apărare”!
Ca lucrurile să fie limpezi, textul mai nota că “în conținutul actului prin care s-a aplicat sancțiunea nu există nici o motivare referitoare la vreo analiză a faptelor imputate reclamantei și nici la criteriile pentru care s-a optat pentru aplicarea sancțiunii de excludere”.
Altfel zis, Curtea de Apel a ajuns la aceeași concluzie cu cei care, inclusiv subsemnatul, au susținut în mod constant că Universității i s-a făcut o imensă nedreptate. Că ea a reprezentat ținta unei răzbunări și a fost victima unui abuz. Urmărind să-l învețe minte pe Adrian Mititelu, să-l pedepsească pentru îndrăzneala de a-l fi înfruntat, președintele FRF i-a montat pe membrii Comitetului Executiv în așa fel încît aceștia, neinformați, slugarnici ori amîndouă, s-au grăbit să decapiteze una dintre cele mai îndrăgite formații din istoria fotbalului nostru!
Nașu’ ar trebui să aibă remușcări pentru ce a uneltit și, din păcate, a obținut. Sesizabilă și de la distanță, greșeala lui nu-i de iertat tocmai din cauză că, lovind în Mititelu, adevărat, un tip slobod la gură, a lovit în dragostea a milioane de suporteri, olteni sau nu, pentru care Știința a însemnat mai mult decît o echipă. A însemnat un reper, o iubire, chiar o icoană.
Revenind
