A fi asertiv reprezintă un mod de comportament şi de gândire, pe care un copil ar trebui să îl manifeste în situaţiile în care este nevoit să-şi exprime sentimentele, să solicite ceva sau să refuze ceva. O persoană asertivă va fi capabilă să comunice deschis, direct şi clar, fiind mai degrabă activă în urmărirea propriilor scopuri decât pasivă şi neajutorată. Poate să înveţe să-şi accepte propriile limite şi pe cele ale situaţiei cu care se confruntă şi să fie conştientă că nu poate câstiga întotdeauna.

Respect pentru respect

Pentru a fi asertiv, un copil sau un adolescent este nevoit să îsi dezvolte capacitatea de a cunoaşte propriile sentimente şi drepturi pe care le are într-o anumită situaţie. “Copilul învaţă să se comporte într-o manieră care să arate că aşteaptă să fie tratat de către ceilalţi cu respect, iar, în acelaşi timp, că va trata nevoile celorlalţi cu respect. Cu cât un copil este capabil să-şi apere interesele într-un mod adecvat şi să se comporte astfel încât să dovedească respect de sine, cu atât stima sa de sine va fi mai mare”, a declarat Claudia Tăban, psiholog şcolar.

Frica de respingere

Copiii şi adolescenţii care au dificultăţi în a se comporta asertiv s-ar putea să aibă nevoie de antrenament social şi de dezvoltare a abilităţilor de comunicare, pentru a învăţa ce să spună în situaţii diferite şi cum să vorbească sau să se comporte într-o manieră care să îi facă pe ceilalţi să înţeleagă exact care este mesajul lor. Copiii care nu au aceste abilităţi de comunicare s-ar putea să se simtă adesea neînţeleşi sau să simtă că oamenii îi ignoră dacă se comportă într-o manieră pasivă, iar dacă încearcă să abordeze situaţia într-un mod agresiv, s-ar putea să nu realizeze că cerinţa lor este percepută de ceilalţi ca fiind agresivă şi intimidantă. “Din experienţă am observat că mulţi copii cu anxietate, mai ales cei cu fobie socială sa