Vechea fortificaţie medievală din Deva este locul în care a fost martirizat, în temniţă,fondatorul religiei unitariene, Francisc David.
Cetatea Deva este deopotrivă un simbol istoric şi unul religios. Pentru toţi ardelenii, cetatea a rămas un simbol al rezistenţei Transilvaniei împotriva Imperiului Otoman, însă pentru adepţii religiei unitariene, acest loc are o încărcătură spirituală aparte. Şi asta pentru că în temniţa cetăţii şi-a sfârşit zilele Francisc David, primul episcop şi fondatorul Bisericii Unitariene, un cult necreştin care a apărut ca o tendinţă radicală a reformei protestante.
Fortăreaţa lui Bela al IV-lea
Cel mai probabil, cetatea Devei a fost ridicată pe vremea regelui Bela al IV-lea al Ungariei. Construirea fortăreţei făcea parte din eforturile Europei creştine de a limita consecinţele raidurilor mongole, iar Cetatea Devei avea menirea să fie unul dintre cele mai puternice puncte de sprijin ale feudalităţii. Prima atestare documentară a cetăţii este din anul 1269. Cetatea a rămas un punct strategic major şi în timpul luptelor dintre regalitatea maghiară şi principii rebeli ai Transilvaniei, precum Ladislau Kan. În timpul războaielor cu Imperiul Otoman, cetatea Devei a reprezentat un element de bază din sistemul defensiv al Transilvaniei. Acesta este şi motivul pentru care regele Vladislav Jagellon I al Ungariei i-a dăruit fortăreaţa, împreună cu domeniul aferent, guvernatorului Iancu de Hunedoara, generalul român care a condus ultima cruciadă. După această dată, cetatea Devei a rămas pentru o lungă perioadă de timp în stăpânirea voievozilor, apoi a principilor Transilvaniei.
Loc de martiriu
Printre aceşti principi s-a numărat şi Ioan Sigismund Zapolya, cel care a aprobat crearea religiei unitariene. Fondatorul acestei religii, Francisc David, şi-a legat destinul de cetatea Deva, pentru că el a suferit un adevărat
