În dimineața zilei de 19 decembrie 1989, familiile timișorenilor uciși în primele zile de revoltă vin să ridice corpurile neînsuflețite ale acestora de la morga Spitalului Județean Timiș. Cererea le este respinsă, pe motiv că în noaptea precedentă, peste 40 de cadavre din morga de la Timișoara fuseseră încărcate într-un camion frigorific și transportate la București. Ramasă în țară cu puteri depline, “Mama națiunii”, Elena Ceaușescu, hotărâse ca toate cadavrele victimelor revoltelor de la Timișoara să fie aduse la București și incinerate în crematoriul din Capitală pentru a șterge orice urmă a intervenției brutale și sângeroase. Operațiunea de transport a morților de la Timișoara purta un nume cinic, “Trandafirul”. Autoritățile de București lansaseră o explicație oficială – dispăruții au trecut fraudulos granița. Tocmai de aceea au fost distruse toate dovezile de la serviciul medico-legal, cât și din spitalele timișorene. Pe străzile din Timișoara trona haosul din care se distingeau împușcăturile și strigătele de groază ale oamenilor. Pe 19 decembrie 89, un angajat de la Uzinele Mecanice din Timişoara pornea sirena aeriană. A fost semnalul pentru mii de timişoreni să iasă din nou în stradă, revolta luând astfel amploare. Muncitorii timişoreni de la Elba, 6 Martie, Solventul şi Azur au declanşat acţiuni de protest, iar strigătele de revoltă din zilele precedente au luat amploare. Sute de oameni au manifestat pe străzile oraşului, scandând împotriva regimului comunist şi a familiei Ceauşescu. La Opera din Timişoara, manifestanţii se organizează, susţin discursuri. Primul organism revoluţionar este constituit aici: Frontul Democratic Român. Între timp, pe străzile oraşului continuau ciocnirile între forţele de ordine şi demonstranţi. Prima fabrică din Timișoara care se ridică împotriva regimului este ElectroBanat. Angajatii de aici, în special femei, ies în curtea uzine