Scena este mijlocul cel mai bun de a-şi exprima trăirile şi emoţiile artistice, iar aprecierea publicului este cel mai mare premiu pe care îl poate primi. Călin Pop, membru fondator al trupei Celelalte Cuvinte, împlineşte astăzi 52 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.
“Cred în anumite valori ale acestei lumi; este vorba despre cele cărora nu li se face reclamă şi care se simt, nu se văd”
“Nu pot spune cu certitudine dacă norocul şi talentul sunt legate în vreun fel sau dacă norocul a avut neapărat un rol important în viaţa şi cariera mea. Eu unul nu cred neaparat în noroc; «şansă» îmi pare un cuvânt mai bun. Să ai şansa ca cineva important să-ţi descopere talentul este într-adevăr un mare «noroc». Aici fac referire la şansa pe care am avut-o în momentul în care Florian Pittiş ne-a auzit trupa, absolut întâmplator, cântând live în anul 1984 în Timişoara. Cu toate acestea, continuându-mi ideea, consider că nimic nu este un miracol sau mai degrabă că nimic nu este întâmplător. Soarta unui om, chiar dacă ai avea o maşina a timpului şi ai încerca să intervii, va fi mereu aceeaşi, iar lucrurile vor avea mereu acelaşi deznodământ.
Dacă mă întrebaţi despre nebuniile demne de a fi făcute pe care am ales să le fac, probabil cea mai inspirată şi demnă de a fi făcută (cel puţin în ceea ce mă priveşte) nebunie a vieţii a fost să urc de fiecare dată, începând din 1981, pe aceeaşi scenă cu ceilalţi membri ai trupei Celelalte Cuvinte. E o nebunie pe care am făcut-o timp de 31 de ani şi pe care continuu să o fac.
Cum m-aş vedea acum, dacă aş putea să călătoresc cu o maşină a timpului până în copilărie, iar apoi să mă întorc? Hmmm... Călin Pop, un suflet de copil îmbrăcat într-o haină de om matur... Călin Pop, un om căruia nu-i pare rău de nimic din ceea ce a făcut, căruia îi pare rău doar de ceea ce nu a făcut. Călin Pop, un om
