Analiştii sunt sceptici cu privire la impactul pozitiv pe care noua structură guvernamentală ar urma să o aibă asupra activităţii economice. Aurelian Dochia ne-a declarat că nu vede utilitatea creşterii numărului de ministere şi consideră că raţiunea politică, nu cea economică, a fost cea care a dominat procesul de constituire a noului Executiv. "Existenţa mai multor ministere cu preocupări aparent similare face să fie necesar să treacă o perioadă de timp până când se vor împărţi sarcinile", consideră domnia sa. O altă problemă care ar putea să apară constă în dificultatea coordonării activităţii la nivel guvernamental, a adăugat analistul economic.
O bună parte a anului viitor va reprezenta o perioadă de rodaj pentru noul Executiv, însă este posibil ca presiunile economice, precum şi cele externe, din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Uniunii Europene (UE), să determine noii guvernanţi să accelereze adoptarea de măsuri concrete, ne-a mai precizat Aurelian Dochia.
Dragoş Cabat consideră că nu era necesară crearea de noi ministere, aceasta venind ca urmare a împărţirii la un număr mai mare de oameni a aceloraşi activităţi. "Sper ca noul Guvern să ia măsurile adecvate, însă nu văd posibilă o îmbunătăţire substanţială a situaţiei economice, în următorul an", ne-a declarat domnia sa.
Cel mai benefic lucru pe care Executivul îl poate face este să se retragă într-o măsură cât mai mare din economie, pentru a lăsa loc iniţiativelor private, este de părere Florin Cîţu. "Nu de la Guvern trebuie să vină soluţiile de dezvoltare a economiei, ci de la mediul privat. Autorităţile trebuie să nu blocheze iniţiativele private", susţine domnia sa. Dimensiunea noului Executiv, precum şi orientările de politică economică diferite ale unor miniştri cu atribuţii apropiate va face ca adoptarea de decizii să reprezinte un experiment de urmărit, ne-a mai decl
