Preşedintele şi premierul nu au voie să pună la îndoială orientarea strategică a României şi independenţa justiţiei, se angajează să nu atace instituţii ale statului şi să nu trimită mesaje divergente în afara ţării. Acordul de coabitare Băsescu-Ponta conţine şi un "cod al bunelor maniere" în relaţiile dintre preşedinţie şi guvern şi un mecanism de soluţionare a conflictelor.

Documentul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a dat săptămâna trecută liderilor europeni, la Bruxelles, este "un acord de coabitare şi guvernanţă" de şase pagini, semnat de preşedinte şi premierul Victor Ponta. Pe parcursul a şase pagini, şefii celor două instituţii stabilesc ce domenii trebuie să susţină, ce instituţii nu au voie să atace, cum se împart atribuţiile fiecăruia şi ce se întâmplă atunci când nu reuşesc să ajungă la o poziţie comună asupra unui subiect. Potrivit documentului făcut public ieri de cei doi lideri, acordul este destinat "păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional la nivel interinstituţional, bunei guvernări şi redobândirii încrederii pieţelor internaţionale".

Ce nu se pune în discuţie

Primul capitol este cel al "principiilor ş valorilor comune", care nu pot fi schimbate de nici una dintre părţi. Aici intră orientarea strategică a României - de la aparteneţa la UE la respectarea principiilor democraţiei -, securitatea şi priorităţile de apărare a ţării.

Tot aici intră şi independenţa justiţiei şi respectarea statului de drept. Este, poate, cel mai detaliat capitol din tot acordul. Sunt subliniate respectarea instituţiilor fundamentale "începând cu Justiţia, care nu mai trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate", consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică, respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă, "identificarea de garanţii pentru faptul că procesul de lim