Conform tradiţiei, azi e ziua Ignatului, zi în care cei mai mulţi gospodari vrânceni sacrifică porcul de Crăciun. Sacrificarea porcului se face după un adevărat ritual care este ţinut cu sfinţenie de fiecare familie şi care diferă de la o zonă la alta. Se spune că cel mai bine este ca animalul să fie tăiat la beregată, pentru ca să se scurgă sângele. După sacrificare, urmează pârlirea şi tranşarea godacului, operaţiune stropită din belşug cu ţuică fiartă şi vin fiert. La final, după ce gospodarul a terminat treaba, are loc ceea ce se numeşte pomana porcului. Toţi cei care au dat o mână de ajutor sunt poftiţi la masă, la o tochitură cu mămăliguţă fierbinte, de asemenea stropită din belşug cu vin şi ţuică.

Tradiţia cere ca în ziua Ignatului gospodarii să sacrifice un porc pentru masa de Crăciun. Cu toate că unii oameni nu mai respectă posturile creştineşti, ritualul sacrificării porcului din ogradă dăinuie încă. Ziua Sfântului Ignatie Teoforul este ziua tăierii porcilor, aceasta fiind o sărbătoare apărută înaintea creştinismului şi dedicată solstiţiului de iarnă. Bătrânii spun că asupra celor care îndrăznesc să sa-crifice porcii duminica, înaintea Ignatului, vor cădea mari necazuri şi nenorociri. Măcelarii spun că în această zi porcii ating cea mai mare greutate de peste an, pentru ca după aceea greutatea lor să scadă simţitor. Ei spun că în noaptea de 19 spre 20 decembrie animalelor li se dezvăluie soarta în vis. Ritualul de sacrificare a porcului trebuie respectat cu sfinţenie. Tăierea porcului este prima operaţiune. Se spune că cel care bagă cuţitul în inima porcului este un criminal. De regulă, adevăraţii măcelari îi taie beregata, ca să se scurgă sângele.

În ultimii ani, regulile europene care se aplică şi în ţara noastră prevăd ca porcii să fie asomaţi, apoi tăiaţi. În realitate, această regulă nu este respectată în gospodării,