Infecţiile respiratorii acute fac parte din principalele cauze de morbiditate şi morta­litate, în lume. Morbiditatea prin bolile acute respiratorii poate determina 60–70% din absenteismul şcolar. Infecţiile respiratorii acute determină peste jumătate din bolile copilului de vârstă mică. Frecvenţa acestor maladii este de trei-patru îmbolnăviri anuale pentru copiii ce frecventează instituţii preşcolare şi şcolare, până la şase-opt episoade pe an pentru zonele urbane suprapopulate. Etiologia infecţiilor respiratorii acute include: • virusuri respiratorii (virusul respi­rator sinciţial – VRS; metapneumovirusul uman – hMPV; rinovirusul, adenovirusul, viru­surile gripale şi paragripale, coronaviru­suri, enterovirusuri), care condiţionează pân Publicitate ă la 90% din cazuri, la copil • incidenţa mare a bronşiolitelor la copiii mici, cauzate de VRS (40–45%) şi hMPV (7–12%) • incidenţa mare a pneumoniilor la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, cauzate în principal de virusurile gripale, dar şi de hMPV • germeni bacterieni (Mycoplasma pneumoniae, Chlamy­dia pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae). Rolul Laboratorului naţional de referinţă pentru infecţii respiratorii virale este de a urmări etiologia infecţiilor respiratorii acute virale cauzate de următoarele virusuri: • virusul respirator sinciţial (VRS) tip A şi B • metapneumovirusul uman (hMPV) • virusurile paragripale (VPG) tip 1, 2, 3, 4 • coronavirusurile (CoV) 229E şi OC43 • rinoviru­suri (RhV) • enterovirusuri (EV) • adenovirus (ADV) • bocavirus (BoV). Grupele la risc sunt copiii cu vârsta sub 7 ani şi adulţii de peste 50 de ani, cu diagnosticul clinic la internare de pneumonie, bronşiolită sau viroză respiratorie (fig. 1 şi 2). Probele biologice adecvate sunt: exsudatul nazal, faringian sau nazo-faringian şi aspiratul traheo-bronşic. Metodele moleculare folosite în labo