Riscul de sărăcie sau de excludere socială a crescut pentru Italia de la 26,3% în 2010, la 29,9% în 2011, un nivel în mod semnificativ superior mediei europene.

Variaţia negativă de 3,3 procente este cea mai mare înregistrată în ţările europene.

Datele negative reies din raportul asupra coeziunii sociale, realizatde Institutul National de Statistică italian (ISTAT), Institutul Naţional de Securitate Socială (INPS) şi Ministerul Muncii.

În 2011, "în Italia, familiile în stare de sărăcie relativă sunt în număr de 2 milioane 782 mii (11,1% dintre familiile rezidente), care corespund cifrei de 8 milioane 173 mii indivizi săraci, 13,6% din întreaga populaţie. În decursul anilor, starea de sărăcie s-a înrăutăţit pentru familiile numeroase, cu copii, în special dacă sunt minori, rezidenţi în Sud şi pentru familiile cu membri agregaţi, unde convieţuiesc mai multe generaţii", se citeşte în raport.

Raportul evidenţiază, apoi, că în 2011 "incidenţa sărăciei relative este egală cu 27,8% în rândul minorilor, dacă aceştia locuiesc cu părinţii şi cel puţin doi fraţi (10,1% dacă se face referire la sărăcia absolută), în timp ce este egală cu 32% (18,2% în cazul sărăciei absolute) dacă trăiesc în familii cu membri agregaţi".

Situaţia cea mai îngrijorătoare se înregistrează în sudul ţării, unde "riscul de sărăcie sau de excludere socială depăşeşte media naţională cu circa 15 procente (39,5% faţă de 24,6%) şi este mai mult decât dublu faţă de procentul din nord (15,1%); totodată este major în rândul familiilor cu trei sau mai mulţi copii (37,1%) şi în rândul celor cu un singur părinte (35,7%), se mai scrie în raport.

SURSA: Agerpres