Ieri, revista britanică The Lancet a publicat, într-un număr triplu special, Global Burden of Disease Study 2010 (Studiul asupra poverii globale a bolii – GBD), prezentat drept cel mai mare efort sistematic de descriere a distribuţiei şi cauzelor unei multitudini de boli, leziuni şi factori de risc. Condusă de Universitatea Washington prin Institute of Health Metrics and Evaluation, cu colaborarea, printre altele, a Şcolii de Sănătate Publică de la Harvard, a Şcolii de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, a Colegiului Imperial din Londra şi a OMS, cercetarea, desfăşurată pe parcursul a cinci ani, a implicat 486 de autori de la 302 instituţii din peste 50 de ţări. Potrivit primelor concluzii dezvăluite presei, studiul a demonstrat o schimbare masivă a evoluţiilor la nivel mondial în domeniul sănătăţii faţă de 1990, când Banca Mondială comanda primul astfel de studiu: dacă, atunci, bolile infecţioase şi cele din copilărie cauzate de malnutriţie erau principalele cauze de deces, acum este mai probabil, pentru copiii din multe părţi ale lumii, să trăiască o maturiate nesănătoasă şi să sufere din cauza excesului, nu a lipsei de mâncare; în plus, dacă principalul contributor la povara globală era mortalitatea prematură (prin cele peste zece milioane de decese la copiii sub cinci ani), în prezent ponderea cea mai mare o au suferinţele cronice, cu atât mai intense cu cât durata de viaţă creşte. GBD 2010 subliniază câteva reuşite semnificative, cum ar fi reducerea mor Publicitate talităţii infantile (mai rapidă decât fusese anticipată de toate estimările), deşi atrage atenţia asupra diareii cauzate de rotavirus şi rujeolei, care, în ciuda existenţei vaccinurilor, omoară anual mai mult de un milion de copii cu vârsta sub cinci ani. Se remarcă însă o creştere umitoare, cu 44% între 1970 şi 2010, a numărului deceselor la adulţii de 15–49 de ani, ca urmare a creş