Nu sunt deloc dezamăgit de componenţa Cabinetului Ponta. Aşteptările mi-au fost, în mare parte, confirmate.
Este un melanj tipic de personaje alunecoase (de tipul Dan Şova sau Nicu Bănicioiu), sulfuroase (Liviu Dragnea, Relu Fenechiu sau Gabriel Oprea, de pildă), dovedit incompetente (Varujan Vosganian - care a lăsat un deficit bugetar gigantic într-un an cu creştere economică încă şi mai mare - sau Daniel Chiţoiu - gestionarul-gâgă al privatizării Oltchim, din toamnă), cu mici scăpări de bănuită adecvare în post (Eugen Teodorovici). Nu poţi avea surprize neplăcute când ştacheta pe care dl. Ponta o ridicase în lunile când s-a aflat deja la guvernare era deja atât de jos, iar presa din zilele trecute prefigurau destul de fidel echipa anunţată ieri la prânz.
O singură nominalizare mi-a atras atenţia în mod deosebit: Remus Pricopie la Educaţie. Proaspăt rector al SNSPA, dl. Pricopie va trebui să renunţe la funcţie, dată fiind incompatibilitatea prevăzută de lege, dacă nu cumva criteriul cu pricina va fi desfiinţat din pix printr-o ordonanţă de urgenţă, despre care vom afla, eventual, la anul pe vremea asta. A absolvit chimia (din pură coincidenţă, domeniul de excelenţă al predecesoarei, d-na. Andronescu), după care s-a orientat spre ştiinţele comunicării. S-a perindat printr-o sumedenie de posturi de conducere prin minister, când acesta se afla într-un guvern PSD sau PNL (mandatele d-nei. Andronescu şi al d-lui. Adomniţei), fiind unul dintre principalii vinovaţi de jargonul păsăresc şi ireproductibil al textelor care descriu diverse normative şi metodologii de atestare, acreditare şi evaluare, unele aflate şi acum în vigoare. Şi-a luat examenele finale şi a primit titlul la 8 ani după ce s-a înscris la doctorat şi nu pare prea mândru de teza elaborată, întrucât nu şi-a publicat-o niciodată, iar aceasta este greu de găsit în arhivele electronice. De altfe
