Guvernul Ponta II, care va fi anunţat în curând, se va confrunta în anii următori cu rambursarea celor mai mari sume din împrumutul record de 19 mld. euro contractat de România de la finanţatorii externi, credit avizat în 2009 de guvernarea PDL-PSD.

În total, în cei patru ani de guvernare pe care îi începe acum guvernul Ponta are de rambursat 13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pe fiecare din cei 26 de miniştri ai noului guvern stă o "povară" de 500 de milioane de euro. Din cei 13 miliarde euro care trebuie daţi înapoi la FMI şi Comisia Europeană în perioada 2013-2016, 9,4 miliarde euro trebuie rambursaţi de BNR, din rezerva valutară şi restul de 3,6 miliarde de euro de la bugetul de stat.

Probabil că în 2009 puţini miniştri şi parlamentari ai PSD s-au gândit atunci când au aprobat cel mai mare împrumut din istoria României, cât jumătate din bugetul ţării şi reprezentând 9% din PIB, că va veni ziua când va trebui să-l ramburseze. În primul guvern Boc, Victor Ponta a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

Rambursarea împrumutului contractat de la FMI (13,5 miliarde de euro - principal şi dobânzi) se încheie în 2016, cele mai mari sume - reprezentând aproximativ 5 miliarde de euro/an - trebuind date înapoi în 2013 şi 2014.

Rambursarea împrumuturilor externe va creşte substanţial în următorii ani serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală, România fiind nevoită să dea înapoi atât finanţatorilor externi, cât şi investitorilor în bonduri circa 13 mld. euro, doar în 2013 şi 2014.

Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursare, dar slăbeşte poziţia valutară a României. Până acum rezervele valutare s-au menţinut peste 30 mld. euro şi ar fi de preferat să rămână la un ni