Eveniment de suflet ieri, la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap din Boghiş. Cel mai vârstnic rezident de aici, doamna Szentmihalyi Elisabeata, a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani, motiv pentru care cei ce o cunosc şi o stimează pe centenara de la Boghiş i-au organizat, ieri, o petrecere.

Demnă, lucidă şi capabilă să umble pe propriile picioare. Aşa şi-a făcut apariţia, ieri, la petrecerea organizată în cinstea ei, Szentmihalyi Elisabeata, o venerabilă doamnă născută cu exact 100 de ani în urmă, la 19 decembrie 1912. Faptul că peste ea au trecut două războaie şi o revoluţie nu pare să fi lăsat urme foarte adânci. Chipul ei trădează, la cei 100 de ani, doar bunătate şi calm.

Probabil că bunătatea, care a făcut ca răul să nu se poată cuibări în sufletul ei, este şi secretul pentru care a ajuns la un secol de viaţă fără probleme mari de sănătate şi, mai ales, şi fără să fie percepută ca o povară pentru cei din jur.

„Este iubită de toţi cei din centru, personal şi rezidenţi deopotrivă”, ne povesteşte doamna Elena Fekete, şefa Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap din Boghiş. Drept dovadă, cu toţii au venit ieri pentru a-i spune şi a-i cânta „La mulţi ani” şi pentru a închina un pahar de şampanie în cinstea ei.

Din păcate, doamna Elisabeata nu le-a putut auzi urările şi nici colindele interpretate cu multă determinare de colegii ei de la centru. Şi asta pentru că de 60 de ani trăieşte într-o linişte absolută. „A avut probleme cu auzul. A făcut câteva operaţii, dar nu au reuşit şi de la 40 de ani este complet surdă”, ne explică şefa centrului. Chiar şi aşa, bucuria s-a simţit pe chipul şi în privirea ei şi le-a spus celor care reuşesc, în condiţiile date, să comunice cu ea, că este tare fericită că atâţia oameni şi-au amintit că este ziua ei.

A fost croitoreasă