Tradiţiile legate de Sărbătorile de iarnă ar putea intra în patrimoniul imaterial al umanităţii.

Colindele din Munţii Apuseni ar putea intra în patrimoniul UNESCO şi, astfel, în patrimoniul imaterial al umanităţii. Angajaţii Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional au finalizat un dosar care evidenţiază valoarea culturală deosebită a tradiţiilor de sărbători din zona Mărişelului. Printre aceste tradiţii se numără colindul Junilor, care poate fi comparat cu jocul căluşarilor, precum şi bogata zestre de colinde precreştine.

Mai multe tradiţii unice sunt păstrate, din generaţie în generaţie, în colţurile ascunse ale Munţilor Apuseni. Un astfel de colţ este reprezentat de Mărişel. Este vorba de cea mai mare comună din Europa, cu o suprafaţă mai mare decât cea a Bucureştiului, dar foarte slab populată, mărginită de lacuri, păduri seculare, defilee şi văile adânci ale Carpaţilor Occidentali. În această zonă, obiceiurile de Crăciun au un specific aparte, care aminteşte de tradiţiile precreştine ale Europei, spune istoricul Leonard Horvath.

Specificul etnografic al zonei Mărişel este atât de profund încât oamenii care locuiesc în această zonă au păstrat inclusive rămăşiţe ale unor credinţe precreştine. Astfel, zona Ţâcla Gavrii, o stâncăraie necălcată de picior de om, care se înalţă deasupra Defileului Răcătăului şi care este un adevprat regat al sălbăticiunilor, mai este denumită Tărâmul lui Zamolxe. Mai mult, până în anii 1970, în Mărişel nu existau colinde cu Isus Cristos, spune etnologul Răzvan Roşu, un tânăr din sat care a primit o bursă de la Universitatea din Viena pentru a studia aceste tradiţii. Răzvan Roşu spune că primele colide creştine au fost aduse de un preot, şocat de faptul că în sat, oamenii cântau de Crăciun versuri care nu aveau legătură cu Naşterea Mântuitorului.

Unele dintre aceste cântece au fost adaptate în timpul pr