Starea multora din bisericile de lemn din judeţul Mureş este alarmantă iar soluţiile foarte puţine din cauza lipsurilor financiare, a anunţat, ieri, Nicolae Băciuţ, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Mureş, cu ocazia şedinţei de lucru a Colegiului Prefectural Mureş, desfăşurată în sala mare de şedinţe a Palatului Administrativ din Târgu-Mureş. „În primul rând, interesul comunităţilor religioase ortodoxe, deţinătoare ale acestor biserici, a scăzut foarte mult pentru lăcaşurile lor, devenite neîncăpătoare pentru nevoile curente, înlocuite fiind cu biserici noi, mai mari, de zid, construcţii care au presupus eforturi financiare deosebite. Apoi, puterea financiară a comunităţilor religioase din mediul rural, proprietare ale unor astfel de biserici, este foarte scăzută, mai ales că populaţia este îmbătrânită şi lipsită de resurse financiare. O altă cauză este vulnerabilitatea materialului de construcţie, lemnul, şi în primul rând a materialului pentru acoperişuri, şindrila, care necesită, cel puţin la 20 de ani să fie schimbată. Neschimbarea la timp a şindrilei a afectat nu doar construcţia în sine ci, în multe cazuri, a compromis, aproape iremediabil pictura”, a arătat Nicolae Băciuţ. Lucrare unică în România Potrivit acestuia, responsabilitatea asupra integrităţii acestor imobile revine în exclusivitate proprietarilor, doar ei putând iniţia demersuri de intervenţie la clădirile pe care le deţin. „Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Mureş şi-a conceput propria strategie de sprijinire a bisericilor de lemn, prin elaborarea unor lucrări documentare, care să vină în sprijinul parohiilor deţinătoare de biserici de lemn monumente istorice. Cercetarea acestui patrimoniu a constituit obiectul celei mai ample lucrări realizate la nivel naţional pe acastă temă, de către Ioan Eugen Man, autorul volumului „Biserici de lemn d