De ani de zile, s-a indus ideea că proiectul Sistemului integrat de management al deşeurilor în Timiş va rezolva problema salubrizării pe toată suprafaţa judeţului, funcţionând ca un tot unitar. Problemele continuă să existe, însă. Şi aceasta pentru că deponeul de la Ghizela nu are încă un operator stabilit clar, ci doar unul provizoriu. În plus, există proiecte paralele făcute de unele Primării care, după desfiinţarea gropilor de gunoi comunale, au trebuit să îşi gestioneze singure activitatea de salubrizare şi au accesat fonduri europene.
Un proiect la care C.J. Timiş ţine
Sistemul integrat de management al deşeurilor în Timiş, un proiect finanţat cu fonduri europene, în cadrul căruia a fost realizat deponeul de la Ghizela şi care prevede şi închiderea actualelor gropi de gunoi neconforme din judeţ, este în continuare susţinut necondiţionat de către Consiliul Judeţean Timiş. O dovadă în plus o reprezintă şi sprijinul acordat de către administraţia judeţeană Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare Deşeuri Timiş, creată în ideea unei gestionări unitare a serviciului de salubrizare a localităţilor.
Zilele trecute, C.J. Timiş a promovat un proiect care prevede alocarea de fonduri pentru contribuţia anuală a C.J.T. la această asociaţie. “Este vorba de o cotizaţie de 10.000 de lei, care a fost prevăzută pentru anul viitor”, spune Gheorghe Bologa, preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş. De altfel, pentru proiectul Sistemului integrat de management al deşeurilor în Timiş, Consiliul Judeţean a fost felicitat, în urmă cu câteva luni, de către Ministerul Mediului, care dădea Timişul ca exemplu pentru faptul că nu a aşteptat să primească prima tranşă de bani europeni pentru a demara construcţia deponeului de la Ghizela şi a investit din fonduri proprii 17 milioane de euro – aproape jumătate din întreaga valoare a proiectu