de Dragoş BAKO

dragosbako@tribuna.ro

20 decembrie 2012 22:48

2 vizualizari

A-A+ Bine v-am regăsit după sfârşitul lumii, ediţia cu numărul două sute. Cum v-aţi distrat? Bine? Asta-i important. Acum că ne-am luat de-o grijă, haideţi să revenim la cornutele noastre. Cornute am zis? Pfai, mama ei de inspiraţie. Cu sau fără Apocalipsă, întâmplările şi fundalul muzical eterogen pe care se întâmplă toate minunăţiile în patria noastră rămâne acelaşi. Ieri, în timp ce am parcurs în mare grabă un centru comercial, am avut o revelaţie: dintr-o boxă duduia un refren "Rampapapampam, rampapapampam", iar la vreo zece paşi depărtare curgea lin "Deschide uşa, creştine", colind cântat de Ştefan Hruşcă. Rampapampam, fireşte, se auzea mai tare. Că de aia e Rampapapampam, nu? Bun. Cam aşa se întâmplă peste tot: aici e spiritul Crăciunului, la o aruncătură de băţ se destrăbălează te miri ce distracţii năbădăioase, pline de draci. Cum vrea bunul simţ să scoată capul puţin în lume, cum îl tabără flegmele mitocanilor. Dacă antiteza ar putea fi reprezentată printr-un desen, apoi aia ar trebui să fie stema de pe drapelul nostru. Să vă mai zic una: zilele astea ne-am propus să ajutăm câteva familii, ducându-le nişte daruri oferite de mai multe firme. Fără tam-tam, fără surle şi trâmbiţe, am încercat (şi am şi reuşit!) să încălzim puţin sufletele unor familii ce-şi poartă sărăcia cu demnitate şi de la care mulţi ar avea de învăţat lucruri simple, despre iubire, prietenie, bucurie sau decenţă. Bineînţeles că s-au găsit câteva lighioane cu pretenţii de om care să-şi scuipe frustrările, vanitatea şi simptomele de neîmpliniţi. În mod normal, într-o astfel de situaţie ar trebui să conteze doar reacţiile oamenilor sănătoşi la minte şi la suflet, dar uite că nu scăpăm de blestemul antitezei. Zilele acestea se împlinesc 23 de ani de când nişte oameni au murit, crezând că sunt actori