- Social - nr. 247 / 20 Decembrie, 2012 Sarbatorile domnesti sau Praznicile imparatesti sunt inchinate preamaririi lui Dumnezeu sau uneia din Persoanele Sfintei Treimi, indeosebi, a Fiului lui Dumnezeu, Hristos Mantuitorul. Praznicele imparatesti din cursul unui an sunt urmatoarele: Pastele sau Sarbatoarea Invierii Domnului, cea mai veche si mai mare sarbatoare crestina, "sarbatoarea sarbatorilor”, si praznicul praznicilor "Inaltarea la cer a Domnului, care cade in totdeauna joia, la patruzeci de zile dupa Inviere; Rusaliile – numita si "Pogorarea Duhului Sfant” la 50 de zile dupa Inviere sau la zece zile dupa Inaltare; Schimbarea la fata a Domnului, la 6 august; Craciunul sau Nasterea Domnului, la 25 decembrie; Taierea imprejur a Domnului, la 8 zile dupa Nasterea Domnului, la 1 ianuarie (Luca 2,22 s.u.); Boboteaza sau Botezul Domnului ("Epifania” sau "Teofania”, "Aratarea Domnului”) la 6 ianuarie; Intampinarea Domnului (Stretenia), la 40 de zile dupa Nastere, adica, la 2 februarie (Luca 2,22 s.u.), Floriile, "Duminica Stalparilor” sau a Floriilor”, cu o saptamana inainte de Pasti, este ziua intrarii triumfale a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi. In aceasta zi se aduc la Biserica, se binecuvinteaza si se impart stalpari sau ramuri verzi de salcie, in amintirea ramurilor de finic cu care multimile L-au intampinat pe Domnul la intrarea Lui in Ierusalim; ele sunt, totodata, simbolul biruintei Domnului impotriva mortii. Tot intre praznicile imparatesti se numara, de obicei, si Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. Sarbatorile trebuie tinute dand ragaz trupului si mintii sa se odihneasca si sa se reculeaga din valmasagul treburilor si grijilor lumesti. In al doilea rand, prin mersul la biserica, pentru a lua parte la sfanta slujba. Timpul ramas liber se va folosi cu grija pentru cele ale sufletului, cu fapte de milostenie prin ajutorarea saracilor, cercetarea